Militarii apara tara asta. Dar pe ei cine ii apara? NIMENI! În mod tradiţional, Armata română are drept comandant pe şeful statului... Iată o tradiţie care se respectă, o să spuneţi. Comandantul-preşedinte, prin înalta poziţie ocupată în stat, poate şi ar trebui să asigure buna funcţionare a Armatei ca instituţie fundamentală a statului. Să fie preocupat de dotarea, înzestrarea forţelor armate, de traiul, drepturile şi statulul social al militarilor. Ce face de fapt? Sau, mai corect, ce se vede că face, pentru că noi, muritorii de rând, nu ştim tot ce preşedintele făptuieşte. Se vede că acordă ordine şi medalii celor care îl slujesc robotind în birourile palatului Cotroceni. Semnează înaintări în grad pe baza unor criterii numai de domnia sa  ştiute, uneori vădit politice, fără nici o legătură cu meritele militare. Trimite tineri în uniformă drept carne de tun în zonele de război ale planetei şi varsă o lacrimă de complezenţă atunci când cei mai nenorocoşi dintre aceştia se întorc în sicrie de plumb. În ultima vreme, nici această simbolică lacrimă nu mai este vărsată… O fi acelaşi comandant al Forţelor Armate sau s-o fi schimbat şi noi nu am aflat? Militarii, activi si în rezervă, ”legaţi” la gură şi la mâini de legi pe care numai ei le mai respectă, asistă neputinciosi la un înspăimântător proces de denigrare  a lor, a instituţiei care i-a creat si pe care la rândul  lor au creat-o, pe care o iubesc si o respectă. Mândria de a fi oştean, corectitudinea si verticalitatea militarului de carieră sunt în pericol să dispară odata cu institutia. Cum a devenit posibil ca Armata să ajungă într-o asemenea situaţie? Voi încerca să explic mai jos, deşi sunt conştient că vorbele nu pot exprima exact proporţiile dezastrului. Priviti insa, inainte de toate, filmul de mai jos. El se gaseste postat pe site-ul Ministerului Apararii si reprezinta O SFIDARE din partea tablagistului Oprea la adresa militarilor ucisi in Afganistan. Un general cu stele de tinichea si cu tinichele atarnate de coada, un imbecil care A DISTRUS Armata Romana si care, impreuna cu Basescu, a calcat-o in picioare si a spus ca fostii militari au "pensii nesimtite", NU are dreptul sa omagieze eroii Armatei: 

RECVIEM PENTRU ROMÂNIA. CE-AȚI FĂCUT CU ȚARA NOASTRĂ?

Priviți! România este doar un mormânt părăsit. Un morman de fier vechi năpădit de bălării. 1989-2010, douăzeci și unu de ani în care: ne-au furat revoluția, ne-au furat identitatea, ne-au furat conștiința, ne-au furat gândurile, ne-au furat zâmbetul, ne-au furat casele, ne-au furat ideile, ne-au furat terenurile, ne-au furat familiile, ne-au furat dreptul la cultură, ne-au furat dreptul la opinie, ne-au furat dreptul la fericire, ne-au furat dreptul la cunoaștere, ne-au furat dreptul la lege, ne-au furat dreptul la locuri de muncă, ne-au furat agricultura, ne-au furat industria, ne-au furat mâncarea, ne-au furat sărbătorile, ne-au furat banii, ne-au furat sănătatea, ne-au furat speranțele, ne-au furat siguranța, ne-au furat viața. NE-AU FURAT ȘI UCIS ȚARA! Priviți cu atenție filmul de mai jos. Nu mai e nimic de spus, nimic de adăugat. Romania e un morman de fier vechi, napadit de balarii.... O lasam asa?

DAN DIACONESCU A FURAT, LA PROPRIU, PARTIDUL POPORULUI. ACESTA ÎI APARȚINE, DE DOI ANI, PROFESORULUI COJOCARU, CA ȘI LEGEA CARE ÎI POARTA NUMELE

De data aceasta, Dan Diaconescu nu risca doar puscaria, ci si linsajul public. Seara de seara isi aroga si isi revendica Partidul Poporului, ademenind, pe fondul crizei profunde cu care se confrunta Romania, electoratul. Tocmai de aceea, tragem un semnal de alarma si publicam, intru stiinta Parchetului General dar si a romanilor care inca isi inchipuie ca Diaconescu este maica Tereza, scrisoarea remisa redactiei noastre de catre adevaratului fondator al acestui partid. Este vorba despre domnul Constantin Cojocaru (foto), parintele, totodata, a faimoasei Legi Cojocaru, si care ii acuza public pe Dan Diaconescu si pe Tudor Barbu de furt intelectual, de sechestrarea, in OTV, a unui milion de semnaturi date de romani pentru sprijinirea legii in cauza (intru prezentarea ei in Parlament), de inscrierea infractionala a partidului Poporului la OSIM, avand in vedere ca Partidul in cauza a fost inscris, de dl. Cojocaru, la aceeasi institutie, de acum doi ani! Iata ce declara Constantin Cojocaru:

Ceea ce veţi citi în rândurile care urmează vă vor face să aveţi frisoane şi să vă puneţi legitima întrebare ’’Unde eşti tu, Ţepeş Doamne?’’ Suntem însă ţara tuturor posibilităţilor, dovadă fiind stenogramele publicate de mai toată presa centrală cu convorbirile senatorului Cătălin Voicu. Poveştile noastre, din păcate, sunt reale. De aceea să nu vă mire că raportul de justiţie provoacă resentimente celor de la care cerem bani, ca ultimii cerşetori, sume care vor fi plătite de urmaşii urmaşilor noştri. Un proces lung şi periculos. În noaptea de 8 spre 9 iunie 2008, murea prosteşte, după ce şi-a condus amanta acasă, cel considerat şeful lumii interlope gălăţene Marian Ivan, un personaj controversat. Unii spun că l-a ajuns blestemul celor pe care-i fugărea, îi ameninţa cu pistolul sau cu bâtele de baseball. A fost lovit de trei ori şi înjunghiat cu un cuţit în urma unei altercaţii cu doi agresori, Ion Mocănelu şi Ionuţ Zăuşilă, foştii săi locotenenţi. Arestarea şi procesul interlopilor s-a amănat de nenumărate ori. Mai întâi nici un avocat din Baroul Galaţi nu a dorit să le acorde asistenţă juridică, temându-se de eventuale represalii din partea  susţinătorilor lui Marian Ivan. Acesta a fost şi motivul pentru care dosarul a fost strămutat de la Tribunalul Galaţi la Tribunalul Teleorman, judecătorii considerând că menţinerea ucigaşilor în penitenciarul de la Dunăre s-ar putea solda cu linşarea lor. Nici la Teleorman, după cum menţiona magistratul Petrică Gudac, purtătorul de cuvânt al instanţei respective, magistraţii nu au avut parte de un proces liniştit. Martorii au refuzat de frică să se prezinte la audieri, nici măcar după ce au fost amendaţi cu câte 10 milioane de lei fiecare. A fost nevoie ca aceştia să fie aduşi cu Poliţia la Tribunal pentru a spune ce ştiu despre uciderea lui Marian Ivan. Bomba a venit după ce atât Ion Mocănelu, cât şi Ionuţ Zăuşilă au declarat că nu au nici o legătură cu asasinarea şefului lumii interlope din Galaţi. Instanţa a dispus finalmente efectuarea unei noi expertize medicale pentru a lămuri problema. Nici cuţitul folosit la uciderea lui Marian Ivan nu mai ajungea la Tribunalul Teleorman, fiind nevoie de câteva luni şi zeci de adrese între instanţe pentru a obţine corpul delict. După asasinarea lui Ivan, considerat de mulţi numărul 1 în România, prieten la cataramă cu Nicu Gheară, Benur Nuredin, Seif, Pian, Fane Spoitoru, Corduneanu, postul de „naş” a rămas liber. Numeroşi lideri „de cartier”, unii consideraţi însă cocalari, au încercat să pună mâna pe sceptru, dar poziţia este în continuare vacantă, postul fiind revendicat de mai multe grupări. Una ar fi cea condusă de Iulian Simion, zis Bilă, fost locotenent al altului şef dispărut misterios, anume Vasile Frosa, cel ucis la Dusseldorf în Germania în urma unui schimb de focuri cu poliţiştii nemţi. O altă grupare interesată este cea condusă de Nelu Ogeagă, care are atuul sprijinului interlopilor brăileni, relaţie care, după cum se bârfeşte prin anumite colţuri ale târgului, contează destul de mult în economia jocului. Nu este de neglijat nici Ion Ijdileanu, zis Ţăranu, care a revenit în ţară după ce fusese condamnat la închisoare pe viaţă în Germania. Unii spun că şi-ar fi turnat camarazii de arme şi astfel a fost eliberat, dar cert este că se vede bossul interlopilor de la Dunăre. Pe plan local, mai sunt implicaţi în desemnarea liderului şi alte clanuri, cum este cel al Lazărilor, care este stăpânul pieţei de droguri şi a traficului de carne vie, dar şi şi clanul ieşenilor Cordoneanu, care în urma unui celebru proces pentru ameninţare şi şantaj la adresa unui procuror, au petrecut mult timp prin Galaţi şi s-au apucat de ’’afaceri’’ aici. Ecuaţia îi mai cuprinde pe Ţărani, un clan tecucean, specializat în taxe de protecţie, precum şi cei fideli lui Renato Sârghie, prinţul din Vadul Ungurului, cam bătrân însă pentru a mai dicta. Prin preajmă amuşinează un Grafian, Calo, Chiaburu. Clanurile numai în ultimile trei luni, dacă ar fi să ne luăm după zvoneri, au avut două întâlniri, mai întâi la Renato, apoi la iniţiativa lui Bilă, la restaurantul lui Aurel Cosoreanu de pe strada Bălcescu. Se pare că nu s-a ajuns la un consens şi interlopii s-au separat în două tabere, unii susţinându-l pe Bilă, alţii pe Ogeagă. Între timp lucruruile au scăpat de sub control, s-au radicalizat şi chiar sub ochii poliţiştilor gălăţeni s-a trecut la ameninţări cu răpirea copiilor sau cu sluţirea curvelor trimise la produs. Cititi mai jos povestea incredibila a unei Romanii stapanite de clanurile de crima organizata: